Cabaret

Descrierea spectacolului

libretul de JOE MASTEROFF
după piesa lui John Van Druten și povestirile lui Christopher Isherwood
Muzica JOHN KANDER
Versurile FRED EBB

Uneori văd lumea, umanitatea, ca pe o mare petrecere în care oamenii râd, cântă și dansează exorcizându-și grijile; o petrecere pusă la cale, simțită, trăită în ciuda durerii, a tristeții, a condiției noastre tragice, a absurdului existențial. În ciuda unui mare Rău ce poate lua chipul unui război mondial sau al unui altfel de război, o pandemie.
Dedic acest spectacol memoriei actriței Oana Ștefănescu.

Razvan Mazilu

În această declarație cred că este cuprins tot ceea ce Răzvan Mazilu a intenționat și a reușit să realizeze cu cea mai recentă premieră a Teatrului Odeon din București, musicalul CABARET. Un spectacol plin nu doar de strălucire ci și de miez, un tablou glamour în care însă, murdăria ascunsă sub preș, răzbate ușor la suprafață, două ore în care râdem și ne întristăm după cum ne indică bagheta magică a dirijorului… La toate acestea adaug performanța actoricească ce poate fi apreciată doar în superlative.

Cristina Sârbu – romania-muzical.ro 

Cabaret de Răzvan Mazilu: un musical cu profunzime și culoare vine pe scena de la Teatrul Odeon

Prima oară când am văzut musicalul “Cabaret” live, eram studentă la Londra, în 2008, si abia descopeream ideea de musical.
Iubeam filmele musical, dar cu experiența lor live, pe scenă, abia mă familiarizam și eram îndrăgostită de atmosferă, de energia teatrelor londoneze, de tot…
La momentul respectiv, nu am mai găsit decât loc la balcon, la Upper Circle adică, și țin minte că era și o notă specială că acele locuri nu sunt recomandate celor cu rău de înălțime.

Diana Cosmin – finesociety.ro 

La teatru? Nu, sigur, nu. Ai intrat într-o altă dimensiune a timpului, iar locul este exact cel în care Creatorul de lumi a vrut să fii. Te înțeapă  pe limbă gustul șampaniei,  atingerea  mătăsurilor îți dă fiori, te lași într-o plutire amețitoare, vrei să iubești liber și adânc, prezentul își doarme somnul de veci  îngropat în nepăsarea ta egoistă, trimiți la culcare îngerii moralizatori, dracii se pitesc și ei prin nori de dantele,  aiurezi lucid, înțelegi abulic cum că  „lumea este o reprezentare”, singurul viu, din carne și lacrimi ești TU, singura realitate care există este ea pe care o văd ochii tăi. Adevărul  pur și violent se mestecă greu, îți dă o putere terifiantă și obrăznicia de a fi unic. Se ridică în fața ta, în fața minciunilor încălțate cu botine șchioape și a valorilor cu straie găurite, cortina

Alina Maer – scenesicuvinte.ro

Te îndrepți către teatru, ușor ca un fulg, în pași de dans, uitând pentru o clipă de tot ce te înconjoară. Pentru mine, acest rendez-vous emoțional e în sine un act de bucurie.
Ajung la premiera Odeonului, Cabaret, puțin sceptică. Mă gândesc pentru o fracțiune de secundă, ce ar putea aduce nou Răzvan Mazilu, la un spectacol cult, jucat de zeci de ori pe Broadway, ca să nu mai introducem în discuție strălucitul film al lui Bob Fosse, cu Liza Minnelli!
Șterg imediat aceste gânduri parazite și revin la stația de grație, aceea a spectatorului candid, cu mintea și sufletul deschise. Intru imediat în atmosfera spectacolului și pentru două ore mă las în mâinile actorilor, cânt, dansez, reflectez, trăiesc.

Ilpatetico 

doimih